Consiliul Județean Ilfov, prin Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, în parteneriat cu Centrul Cultural „Ion Manu” Otopeni, a organizat, la 14 aprilie 2022, spectacolul „Rapsodii de primăvară”, dedicat Sărbătorii de Florii.
Numerosul public aflat în sala de spectacol de la Centrul Cultural „Ion Manu” din Otopeni s-a putut delecta cu muzica instrumentală deosebită a Tarafului Ilfovului, dirijat de maestrul Cornel Turcitu. A urmat ca solist Fane Dumitrache care a interpretat melodii de neuitat din perioada interbelică.
S-a aplaudat și s-a dansat, muzica având un effect energizant. A urmat „Trupa Zero” cu solista vocală
Evelina Vârlan, care a fost și prezentatoarea evenimentului.
După îndelungi aplauze a urmat un bis de neuitat, iar spectatorii au părăsit cu greu sala de spectacol. Răcoarea serii ne-a împresurat și cerul înstelat parcă spunea „La mulți ani tuturor care poartă nume de floare!”.
O sărbătoare fără dată exactă
Duminica Floriilor (sau așa cum se știe, simplu, „Floriile” este o sărbătoare creștină fără data exactă, marcată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștilor.
Sărbătoarea marchează un eveniment menționat de toate cele patru Evanghelii (Marcu 11:1-11, Matei 21:1-11, Luca 19:28-44, Ioan 12:12-19): intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor.
„Floriile” sunt denumite, de asemenea, „Duminica Patimilor” sau „Duminica Floriilor”, a „Patimilor Domnului”. Evanghelistul Luca (21, 1-11) ne spune că Domnul nostru Iisus Hristos, când a intrat, după învierea lui Lazăr, în Ierusalim, a fost întâmpinat cu ramuri verzi de arbori și mai ales de finic. Amintirea acestei intrări sărbătorești a Domnului nostru Iisus
Hristos în Ierusalim, Biserica Ortodoxă o serbează în fiecare an în ziua de Florii. Deoarece pe teritoriul românesc nu cresc finici, românii întrebuințează rămurele verzi de salcie, lat. Salix alba L., ale cărei flori se numesc „mâțișoare”. În ajunul Floriilor, pălimarul, împreună cu câțiva oameni, se duce, și aducând mai multe brațuri, unde le lasă apoi până a doua zi dimineață.
A doua zi dimineață preotul ce liturghisește, nemijlocit după ce a citit Sfânta Evanghelie la utrine, sfințește
mâțișoarele aduse și le predă apoi iarăși pălimarului, ca să le împărtășească credincioșilor. Pălimarul, luând mățișoarele sfințite, pune o parte dintre dânsele lângă tetrapod, ca fiecare creștin care vine la Biserică și sărută icoana intrării lui Iisus în Ierusalim să-și poată lua câte să-și poată lua câte un rămurel de acestea, iar restul îl păstrează în altar până după sfârșitul liturghiei anume
ca să aibă ce împărți și celorlalți credincioși, care nu și-au putut lua singuri sau care au venit ceva mai târziu la Biserică.
Fiecare creștin, cum intră în Biserică și sărută icoana de pe tetrapod, ia una, cel mult două sau trei rămurele de acestea și le ține cu cea mai mare evlavie în mână după liturghie. După liturghie, fiecare credincios se duce cu salcia acasă, așezându-le după icoane sau în alt loc din
casă.
